Crizantema de Aur, povestea romanței românești la Târgoviște. Poeții și interpreții care au făcut istorie

Romanța românească are o istorie legată de poezie, iubire, dor și melancolie, iar Târgoviștea ocupă un loc important în păstrarea acestei tradiții. De aproape șase decenii, Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur” aduce în fața publicului interpreți și compozitori care duc mai departe unul dintre cele mai sensibile genuri muzicale românești.

În 2026, festivalul ajunge la cea de-a 59-a ediție și se desfășoară în perioada 22-24 octombrie, sub tema „Familia Romanței”. Organizat neîntrerupt la Târgoviște din 1968, evenimentul a devenit un reper al vieții culturale naționale și unul dintre cele mai longevive festivaluri muzicale din România.

De la poezia cântată la romanța românească

Romanța s-a dezvoltat în spațiul românesc mai ales în secolul al XIX-lea, într-o perioadă în care poezia lirică și muzica urbană au început să se întâlnească tot mai des. Melodiile accesibile, acompaniamentul instrumental și versurile despre iubire, despărțire, dor și trecerea timpului au contribuit la popularitatea acestui gen.

Un nume important pentru începuturile romanței românești este Anton Pann, compozitor, cântăreț și culegător de muzică și tradiții. Publicațiile sale de cântece de lume și colecția „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului”, apărută în mai multe volume la începutul anilor 1850, au păstrat și răspândit repertorii muzicale specifice epocii.

În istoria timpurie a romanței este amintită și colaborarea dintre Anton Pann și poetul Grigore Alexandrescu pentru cântecul „Din sânul maicei mele”, datat 1836 în unele lucrări dedicate acestui subiect. Legătura este deosebit de interesantă pentru Târgoviște, deoarece Grigore Alexandrescu s-a născut în acest oraș și este unul dintre reprezentanții importanți ai literaturii române din secolul al XIX-lea.

Ulterior, versurile poeților romantici au oferit romanței o sursă bogată de inspirație. Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și Mihai Eminescu se numără printre autorii ale căror creații lirice au fost puse pe muzică și interpretate în diferite perioade. Muzicalitatea versurilor, temele iubirii și ale dorului, precum și melancolia specifică poeziei romantice au contribuit la consolidarea identității romanței românești.

Interpreții care au făcut romanța cunoscută

În secolul al XX-lea, romanța a câștigat un public larg prin vocile unor artiști care au transformat cântecele de dragoste și dor în adevărate repere ale muzicii românești.

Ioana Radu, considerată una dintre marile interprete ale genului și supranumită „regina romanței”, a avut un rol esențial în popularizarea acestuia. Alături de ea, Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, Angela Moldovan, Ion Luican și Rodica Bujor au contribuit la păstrarea și transmiterea unui repertoriu care continuă să emoționeze publicul. Acești artiști au fost prezenți și în istoria primelor ediții ale Festivalului „Crizantema de Aur”, prin recitaluri și implicarea în viața artistică a evenimentului.

Romanța a traversat generațiile tocmai pentru că a păstrat o legătură directă cu sensibilitatea publicului. Interpretarea sa cere mai mult decât o voce bine pregătită: presupune expresivitate, înțelegerea textului și capacitatea de a transmite emoția fiecărui vers.

1968, anul în care Târgoviștea a devenit capitala romanței

Prima ediție a Festivalului „Crizantema de Aur” a avut loc în 1968. De atunci, manifestarea s-a desfășurat neîntrerupt la Târgoviște, devenind un spațiu de întâlnire pentru interpreți, compozitori, poeți și iubitori ai romanței.

Printre personalitățile asociate primelor ediții s-au numărat academicianul Victor Eftimiu, președinte de onoare al juriului, și Ioana Radu, care a condus juriul. Florentin Delmar, Ludovic Paceag, Rodica Bujor și Virgil Comșa s-au numărat, de asemenea, printre membrii juriului. Publicul a avut ocazia să asculte artiști precum Ioana Radu, Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, Angela Moldovan, Ion Luican și Rodica Bujor.

De-a lungul timpului, festivalul și-a consolidat identitatea prin două direcții principale: concursul de interpretare și concursul de creație. Primul pune în valoare vocile care readuc în atenție romanțele consacrate, în timp ce al doilea oferă compozitorilor posibilitatea de a propune lucrări noi, contribuind la dezvoltarea repertoriului.

Un rol important în păstrarea memoriei festivalului l-a avut Teodor Vasiliu, jurnalist și interpret, autor al volumului „Istoria Crizantemei de Aur”. Tot el a contribuit la înființarea Muzeului „Casa Romanței” din Târgoviște, un spațiu dedicat istoriei acestui gen muzical și personalităților care i-au marcat evoluția.

Alina Mavrodin Vasiliu, un rol esențial în promovarea romanței la Târgoviște

În istoria recentă a Festivalului „Crizantema de Aur”, un loc important îl ocupă Alina Mavrodin Vasiliu, artistă și promotoare a romanței românești, care asigură din 2016 direcția artistică a festivalului și conduce Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” din Târgoviște.

Cu o carieră artistică începută în muzica ușoară, Alina Mavrodin Vasiliu și-a îndreptat o parte importantă a activității către promovarea romanței, contribuind la păstrarea repertoriului consacrat și la apropierea publicului de acest gen muzical. Implicarea sa în organizarea festivalului a început în 2015, iar în anul următor a preluat responsabilitatea direcției artistice.

Printre inițiativele importante asociate activității sale se numără obținerea patronajului Comisiei Naționale a României pentru UNESCO pentru festival, reluarea colaborării cu Televiziunea Română și consolidarea parteneriatelor cu instituțiile muzicale din România și Republica Moldova. Începând din 2016, festivalul a beneficiat din nou de coproducția TVR și de transmiterea integrală în direct a spectacolelor.

Alături de soțul său, jurnalistul și autorul Teodor Vasiliu, Alina Mavrodin Vasiliu a contribuit și la realizarea Casei Romanței din Târgoviște, inaugurată în 2017, un spațiu muzeal dedicat istoriei festivalului și personalităților care au construit tradiția romanței românești.

Prin proiecte precum „Romanța ne unește” și „Tinerețea Romanței”, activitatea sa urmărește transmiterea acestui patrimoniu către noile generații și promovarea lui în țară și în diaspora. Astfel, contribuția Alinei Mavrodin Vasiliu se înscrie în efortul de a păstra identitatea festivalului și de a menține romanța în atenția publicului contemporan.

Crizantema de Aur, o tradiție care continuă

Astăzi, Festivalul „Crizantema de Aur” păstrează legătura dintre poezia românească și muzică, oferind în același timp loc noilor generații de interpreți și creatori. Programele educaționale „Romanța ne unește” și „Tinerețea Romanței” urmăresc apropierea publicului tânăr de acest patrimoniu cultural.

Ediția din 2026, desfășurată între 22 și 24 octombrie la Cinematograful „Independența” din Târgoviște, continuă această tradiție sub tema „Familia Romanței”. Concursurile și recitalurile readuc în atenția publicului cântecele care au traversat generații, dar și creațiile noi care pot asigura viitorul genului. Festivalul se desfășoară sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Povestea romanței la Târgoviște este, astfel, mai mult decât istoria unui festival. Este povestea unei forme de expresie artistică în care poezia, muzica și interpretarea se întâlnesc pentru a păstra vie memoria unor emoții împărtășite de generații întregi.

Află mai multe detalii despre program și ediția de anul acesta pe Oficial Media.

Partajează acest conținut: